17/10/2009 — tismaneanu /Utopia contractului natural: Vlad Muresan despre dadaismul juridic politico-zoologic

Pe blogul său (Memorie, libertate, moderaţie), domnul Tismăneanu comentează articolul „Contractul natural” scris de Vlad Mureşan:

In revista Idei in Dialog (octombrie 2009), filosoful politic Vlad Muresan supune unei critici de o remarcabila logica analitica viziunea unei etici pan-naturaliste din care este exclusa distinctia dintre fiintele umane, animale si chiar copaci. Concluzia articolului, in care vorbeste despre ”sinteza nemaivăzuta a polis-ului cu jungla, o veritabilă Fermă a animalelor şi oamenilor, demnă de acest dadaism juridic politico-zoologic“, mi se pare intr-adevar memorabila, un avertisment impotriva radicalismelor utopice ce nu contenesc sa penetreze (ori mai exact spus, sa polueze) spatiul ideilor politice.

“Prin urmare, contractul natural, care vrea să edifice o solidaritate pe baze mai largi în care şi animalele să fie participante la o lege comună formal egalitară, este cel puţin dublu contradictoriu:
1. pe de o parte oferim drepturi unor fiinţe care nu au libertate, conştiinţă, şi nu au reprezentarea a ceea ce este dreptul – deci sunt structural incapabile să şi asume o datorie, fiind deci fiinţe aflate esenţialmente în afara dreptului.
2. pe de altă parte, limitând tuturor animalelor şi oamenilor dreptul de a atenta la viaţa celorlalte animale, intervenim artificial în mediul natural (care tocmai asta este, nemijlocire carnivoră, instinct vital), promulgând în mod de fapt antropocentric o lege de conduită (!) prin care toate animalele (nu doar omul „animal ecologic“) sunt ţinute să respecte dreptul tuturor la viaţă, negându-şi propriile condiţii naturale de existenţă (pentru că ar fi discriminatoriu să interzicem doar oamenilor să respecte dreptul la viaţă al animalelor, iar animalelor să nu le cerem acest lucru).

Contractul natural, pentru a funcţiona consecvent, trebuie să devină un contract artificial! Această utopie auto-contradictorie rămâne deci o simplă ideologie lipsită de luciditate. Dacă dorim să reconsiderăm „totalitatea axiomaticii metafizico antropocentrice care domină, în Occident, gândirea cu privire la drept şi nedrept“, cum vrea Derrida, se pare că va trebui să începem aceasta inventând o etică lipsită de norme, cu fapte ilicite dar fără vreo lege, cu crime fără pedeapsă şi pedepse fără crimă, cu drepturi fără datorii şi datorii fără drepturi, cu contracte încheiate fără acordul părţilor, în stare de inconştienţă, de către fiinţe nonraţionale şi lipsite de libertate, dar care au totuşi reprezentare parlamentară, în calitate de cetăţeni cu drepturi egale (dar fără datorii) ai acestei sinteze nemaivăzute a polis-ului cu jungla, o veritabilă Fermă a animalelor şi oamenilor, demnă de acest dadaism juridic politico zoologic.”

Comentariile mele sunt de prisos.

Anunțuri

Un gând despre “17/10/2009 — tismaneanu /Utopia contractului natural: Vlad Muresan despre dadaismul juridic politico-zoologic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s